ISTORIA ROMÂNIEI PRIN CONCEPTE

Perspective alternative asupra limbajelor social-politice

Editori coordonatori Victor NEUMANN şi Armin HEINEN, Polirom, 2010, 528 p.

Această carte este rezultatul unei excelente cooperări internaţionale, la care au luat parte cercetători şi profesori de prim rang din domeniile istorie, lingvistică, politologie, filozofie, sociologie, arte. Este vorba de colegi din importante institute de studii şi universităţi din Germania, Franţa, Olanda, Ungaria, SUA şi România. Istoria României prin concepte.Perspective alternative asupra limbajelor social-politice este în primul rînd rodul cooperării româno-germane, dintre  Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea Rhein-Westfalen din Aachen. Acesta este cadrul în care relaţia profesională cu profesorul Armin Heinen a generat o Şcoală Doctorală Internaţională de Istorie Conceptuală, una susţinută de Fundaţia Volkswagen. De aici a pornit promovarea doctoranzilor în programe naţionale şi internaţionale, schimbul de profesori şi importante conferinţe dedicate studiului şi înţelegerii mai profunde şi raţionale a istoriei, limbii şi politicii României din secolul al XVIII-lea şi pînă astăzi.

În mediul cultural românesc sînt multe concepte controversate, provocînd dispute politice. Studiul lor, aşa cum a fost făcut de autorii acestui volum, examninează atent, critic-raţional, limbajele social-politice româneşti, clarificînd fragmente din istoria României din secolele al XIX-lea şi al XX-lea. Ele arată că fără schimbarea metodologiei de lucru, în absenţa unei comprehensive history, trecutul continuă să servească excesiv ca  material ideologic, cărţile de istorie riscînd să reproducă interpretarea faptelor, evenimentelor şi fenomenelor din trecut, irelevante pentru prezent şi viitor. De exemplu, a vorbi despre revoluţia de la 1848 doar în termenii istoriografiei naţional-naţionaliste a secolului al XIX-lea, a prezenta doar aspectele ei pozitive, fără a explica şi eşecurile ei, iată un bun motiv de a trimite la reflecţie asupra materialului documentar. A vorbi despre acelaşi moment 1848 subliniind doar mediul intelectual de excepţie care a gîndit politica momentului, personalităţile care au pregătit programul revoluţionar sub influenţa culturii franceze (exemplul aceluia de la Bucureşti) şi au construit un guvern revoluţionar provizoriu, fără a dezvălui puţinătatea mediilor urbane româneşti, precaritatea sistemului şcolar (ea a fost observată încă în epocă, între alţii de August Treboniu Laurian inspector şcolar la Iaşi), inexistenţa culturii politice a masei locuitorilor, înseamnă a reununţa la explicarea sensului faptelor şi chiar la obiectivitatea ştiinţifică în favoarea unor mituri ce se dovedesc contraproductive în formarea publicului nostru.

Cartea are o arhitectură proprie, memorabilă prin analize şi încărcatura de idei, imagini şi observaţii provocatoare, puţin obişnuite în istoriografia română. Studiile noastre sînt precise, se bazează pe textele epocilor cercetate şi dezvoltă perspective alternative asupra limbajelor social-politice româneşti. Am reuşit să atragem un număr important de cercetători germani şi români şi, alături de ei, cîte un american, francez, olandez, ungar. Cu toţii au studiat fenomenul românesc din unghiuri noi, stăruind asupra acelor pasaje adesea neglijate din trecut, dar graţie cărora pot fi mai exact descrise şi asumate faptele bune ori minusurile generaţiilor ce au făurit România modernă. Aproape fiecarea autor a încercat să sugereze de ce este necesară resemantizarea noţiunilor ori conceptelor cheie şi cum se poate face aceasta. Ei au dezvăluit sensul conceptelor amintite, aşa cum se prezintă ele în limbajele social-politice româneşti, contextualizîndu-le zonal ori comparîndu-le cu acelea din culturile occidentale.  

 

Contributori: Ruxandra Demetrescu, Edda Binder, Mirela Murgescu, Angella Harre, Klaus Bochmann, Aleasxndre Escudier, Keith Hitchins, Hans Christian Maner, Iacob Mârza, Wim van Meurs, Bogdan Murgescu, Dietmar Mueller, Gheorghe Schwartz, Balázs Trencsenyi, Armin Heinen, Victor Neumann.

Dezbatere: vineri, 21 ianuarie, ora 17, Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, UNAgaleria, Str. Budişteanu nr.10,  Participă: Ruxandra DEMETRESCU, Bogdan MURGESCU şi Victor NEUMANN.