Miercuri, 20 aprilie, 18.00
UNAgaleria
Str. General Constantin Budișteanu 10
Tema auto organizării a devenit foarte populară în contextul internaţional al artei contemporane. În reţeaua culturală configurată în urma absorbţiei criticii instituţionale se discută deseori despre o nouă producţie culturală ce se poate naște prin cooperare și „sharing”, în cadrul unor platforme și reţele care activează în afara instituţiilor guvernamentale văzute ca fiind izolate și conservatoare și având ca funcţii socio politice reprezentarea și represiunea. Valoarea auto organizării este recunoscută de un număr din ce în ce mai mare de (așa ziși) actori culturali „independenţi” care trec cu vederea legăturile lor materiale cu instituţii culturale guvernamentale. În ciuda acestor declaraţii, vechea întrebare marxistă rămâne de actualitate: Este vreo șansă ca acest tip de independenţă cooperativă să ne elibereze cu adevărat în ceea ce privește munca, distribuţia puterii și responsabilitatea socială?
Pe parcursul prezentării, Vesić va analiza câteva exemple de cercetări curatoriale contemporane din spaţiul fostei Iugoslavii care au fost centrate pe moștenirea socialistă a artei „non conformiste” a anilor ’60 și ’70 și care au discutat informaţiile istorice în contextul dezbaterilor contemporane despre auto organizare, practici colective și munca în câmpul artei. Expoziţia colectivă „Political Practices of (post ) Yugoslav Art: RETROSPECTIVE 01” va reprezenta principalul studiu de caz pentru examinarea legăturilor dintre politicile istoricizării și cercetările și proiectele expoziţionale contemporane. Această expoziţie reunea cercetări curatoriale contemporane bazate pe analiza concretă a unor situaţii, încercând să prezinte o viziune istorică asupra producţiei de artă contemporană și, în același timp, ridicând probleme legate de politicile istoricizării ce ne configurează contemporaneitatea.
Jelena Vesić este o curatoare independentă, scriitoare, editoare și profesoară ce trăiește și activează în Belgrad. Ea a fost co editoare a revistei „Prelom—Journal of Images and Politics” (2001–09) și co fondatoare a organizaţiei independente Prelom Collective (2005–10). Ea cercetează, publică texte și organizează expoziţii la intersecţia dintre teoria politică și arta contemporană. În textele ei, Vesić explorează relaţiile dintre artă și ideologie în geo politica configurării istoriei artei, concentrându se pe arta experimentală și expoziţiile anilor ’60 și ’70 în spaţiul fostei Iugoslavii și a celui est european. De asemenea, ea scrie despre munca în câmpul artistic și despre practicile de auto organizare în epoca capitalismului cognitiv. În proiectele curatoriale recente, ea experimentează cu exponate imateriale, cu formatul „lecture performance” sau „storytelling”: „Oktobar XXX: Exposition–Symposim–
Seminar – „Octombrie XXX—Galeria ca fabrică”
Joi, 21 aprilie, 10.00
UNArte
Str. General Constantin Budișteanu 19
Etaj 3, sala 43
În anul 1973 SKC (Centrul cultural al studenţilor—Belgrad) l a avut ca invitat pe Lutz Becker, regizorul de origine germană stabilit în Anglia, care a realizat filmul despre avangarda sovietică „Art in Revolution”. La acea vreme, și în estul și în vestul Europei, arta avangardei din Rusia revoluţionară era puţin cunoscută și explorată. Becker a lucrat mulţi ani la producţia acestui film, acompaniind o pe Camilla Gray care se documenta pentru prima carte despre avangarda rusă publicată în contextul occidental, „The Great Experiment: Russian Art”—cartea care a influenţat neoavangarda europeană și americană. Filmul a fost prezentat pentru prima dată la Centrul cultural al studenţilor din Belgrad, la câţiva ani după ce a fost produs. În vest el fusese perceput ca propagandă pro comunistă iar în est ca progagandă pro capitalistă.
Doi ani mai târziu Becker revine la SKC și realizează un film despre atitudinile artistice prezente în noua paradigmă a practicilor conceptuale și performative. În acest documentar vertovian numit „Cinema Notes”, Becker portretizează artiștii, curatorii și criticii de artă ca pe niște muncitori culturali care își exprimau atitudinile prin cuvinte sau gesturi performative. Filmul vorbește despre „galeria ca fabrică” ce, în loc de o imagine idealizată a modernizării și industrializării, cu glorificarea producţiei și ideologia muncii hiper productive, produce cu entuziasm o ideologie a ne muncitului—un fetiș al contemplării.
Seminarul va începe cu proiecţia filmului „Cinema Notes” (cu o scurtă introducere/contextualizare), ce va fi urmată de o discuţie despre paralele istorice si analogii contemporane ale subiectului principal al filmului în contextul Iugoslaviei și al României, dar și în cel internaţional.
Pentru înscrierea la seminar vă rugăm să ne scrieți în prealabil la adresa: salonuldeproiecte@gmail.com. Participarea se va face în limita locurilor disponibile.
Credit imagine: Cazul Centrului cultural al studenţilor (Belgrad) în anii ’70, cercetare pentru expoziție de Prelom kolektiv, foto: M.Vukelić
LA SERAL II
Program organizat de Asociația Salonul de proiecte, București
În parteneriat cu Universitatea Națională de Arte, București
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Salonul de proiecte este un program curatorial inițiat în anul 2011 de Magda Radu și Alexandra Croitoru. Acest program își propune realizarea unor expoziții, prezentări și dezbateri care se concentrează predominant asupra artei contemporane din România, punând producțiile tinerilor artiști într-un context local și internațional mai larg. Începând cu toamna lui 2015 programul funcționează exclusiv prin intermediul Asociației Salonul de proiecte. Echipa: Magda Radu, Alexandra Croitoru, Ștefan Sava și Alina Bucur.
No comments:
Post a Comment